Nu prea reusea sa mai faca miscare
Emilia era o femeie de succes, manager la o companie importanta. Nu mai era tocmai tanara, dar incerca sa se mentina in forma. Avea grija sa nu depaseasca o anumita greutate, nu fuma, si cand avea timp se relaxa sau calatorea.
Nu prea reusea sa faca miscare asa cum se intampla mai demult, cand avea mai mult timp liber. Aici era adevarata problema, timpul liber, care era din ce in ce mai putin. Emilia avea un program foarte aglomerat si destul de solicitant, incat stresul zilnic ajunsese la cote maxime.
Intr-una din dupa amiezi, venise acasa mai devreme, toata ziua se simtise obosita si cu o stare de neliniste inexplicata. Acasa o asteptau cei doi copii, cel mare la liceu, iar cel mic la scoala generala. Si ei aveau nevoie de ea. Spre seara, dupa ce se odihnise putin, avusese un episod de pierdere a vederii cu o durere de cap intensa si stare de voma, fara greata. S-a nelinistit putin, dar pentru ca totul a durat nu mai mult de o jumatate de ora, l-a dat uitarii si a pus pe seama suprasolicitarii din ultimul timp. Totusi, peste cateva zile episodul s-a repetat, iar de data asta a durat ceva mai mult, dar tot cu revenire la normal, fara alte evenimente. A uitat si acum de acest moment neplacut, poate si din dorinta de se autoapara de posibile ganduri negre.
Asa ca Emilia isi continua activitatea ei solicitanta, cu destul de putin timp pentru propria persoana. Totusi ii povesteste, la o cafea, unei prietene cat de obosita este in ultimul timp si ce stare deosebita a avut. Prietena ei se gandeste totusi ca ar fi bine sa o vada un medic, fara a sti insa cui sa se adreseze. Si cum la mare moda e boala de tiroida, se hotaraste sa se programeze la un endocrinolog. Ajunsa in fata medicului acesta considera ca ar fi bine sa faca niste analize, o examineaza si o recheama la control peste cateva zile cu rezultatele. Dar Emilia intarzie cu rezultatele convinsa ca daca medicul nu i-a spus clar ca ar fi ceva, probabil ca e de la oboseala.
Se reapuca de activitate in ritmul caracteristic, uita tot ce s-a petrecut pana intr-o seara, cand situatia devine extrem de neplacuta, durere de cap, stare de voma, parca nici nu putea sa vorbeasca bine. A luat o pastila pentru durerea de cap si s-a asezat in pat sa se odihneasca. Situatia s-a prelungit aproape toata noaptea. A adormit in final, iar dimineata nu mai avea aproape nimic, o usoara jena la miscarile bruste, si parca trebuia sa se concentreze mai mult la vorbit, stare care a trecut pana spre seara. A speriat-o acest episod si s-a hotarat sa faca analizele si sa mearga la control. I-a povestit medicului noul episod, dar a crezut ca e tot pe fondul suprasolicitarii, al lipsei calciu, care avea niste valori scazute. Medicul a ascultat-o si i-a recomandat sa fie consultata si de un neurolog, de fapt, nu doar a recomandat, ci chiar a chemat un coleg in cabinet sa discute. Acesta a hotarat ca trebuie sa faca o tomografie craniana pentru a exclude alte cauze, lucru care a speriat-o pe Emilia.
Medicul neurolog i-a vazut tomografia si i-a spus ca suferise niste mici accidente vasculare, ceea ce insemna ca era mai mult vorba de atacuri ischemice tranzitorii, putand anticipa un eveniment sever. I-a fost recomandat un tratament si o perioada de concediu medical in care sa se adreseze si serviciului de recuperare medicala unde sa inceapa un program de gimnastica medicala sub supraveghere, un program de dinamizare pe care sa il invete si sa il continue acasa chiar daca nu exista nici un deficit motor, Emilia trebuia sa invete cum sa se adapteze la efort si sa continue acest program fara evenimente nefavorabile. Cu atat mai mult cu cat gimnastica medicala este un factor important pentru starea ei de sanatate, si ca preventie, si ca imbunatatire a rezistentei generale si a statusului functional.
Explicatii
Aparitia unor mici accidente ischemice, chiar fara o expresie clinica severa poate fi preambulul unui eveniment major. De multe ori pacientii cu un accident vascular ischemic major prezinta la evaluarea tomografiei craniene multiple sechele ale unor accidente vasculare mici fara ca pacientul sa fi stiut de ele. Cazul prezentat este al unei paciente tinere, cu modificari la nivel cerebral, survenit pe un teren cu putine modificari anterioare, ceea ce a permis compensarea accidentelor minore suferite. Acest semnal de alarma este ignorat de foarte multi pacienti.
